BNR a majorat dobânda cheie la 2,5 la sută pe an

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât miercuri majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, de la 2% pe an, începând cu data de 10 februarie 2022, şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară, informează BNR.

Consiliul de Administraţie al BNR a decis majorarea dobânzii cheie de la 2%, la 2,5%. Totodată, CA al BNR a mai decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 3,50 la sută pe an, de la 3,00 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 1,50 la sută, de la 1,00 la sută pe an, începând cu data de 10 februarie 2022; păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară şi menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit, arată un comunicat de presă al BNR remis Lumea Presei.  

Conform BNR, rata anuală a inflaţiei a crescut la 8,19% în decembrie 2021, de la 7,80% în noiembrie, urcând şi mai mult deasupra limitei superioare a intervalului ţintei, în principal ca efect al continuării scumpirii produselor energetice. Pe ansamblul anului 2021, rata anuală a inflaţiei s-a mărit, astfel, cu 6,13 puncte procentuale (de la 2,06% în decembrie 2020). O proporţie de 80% din creştere a venit însă din majorarea preţurilor la gaze naturale, energie electrică şi combustibili, iar jumătate din aportul de doar 15% adus de inflaţia de bază a aparţinut alimentelor procesate, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat avansând la 4,7% în decembrie 2021, de la 3,3% în decembrie 2020. Prin urmare, creşterea ratei anuale a inflaţiei a fost determinată aproape integral de şocurile globale pe partea ofertei, ce au antrenat o ascensiune puternică a inflaţiei pe plan mondial în 2021, inclusiv în numeroase state europene. Pe plan intern, efectele acestora au fost potenţate de liberalizarea pieţei energiei electrice pentru consumatorii casnici.

În trimestrul IV 2021, rata anuală a inflaţiei a înregistrat o nouă creştere (de la 6,29% în septembrie), mai modestă totuşi decât în intervalul anterior, în condiţiile plafonării şi compensării preţurilor la energie pentru populaţie, începând cu luna noiembrie. Ascensiunea a fost antrenată, şi de această dată, în principal de componente exogene ale IPC, mai cu seamă de majorările consemnate de preţurile gazelor naturale şi energiei electrice, precum şi de preţul combustibililor - preponderent pe seama categoriei non-benzină şi motorină - cărora li s-au alăturat influenţe mai modeste venite de pe segmentul LFO şi de pe cel al preţurilor administrate.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accelerat uşor creşterea în trimestrul IV 2021, inclusiv în raport cu previziunile, mărindu-se la 4,7% în decembrie, de la 3,6% în septembrie. Evoluţia ei continuă să reflecte efectele creşterii cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi a costurilor cu energia şi transportul, precum şi influenţele blocajelor persistente în lanţurile de producţie şi aprovizionare, potenţate de aşteptările inflaţioniste pe termen scurt tot mai ridicate şi de ponderea însemnată a bunurilor importate în coşul de consum.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) au crescut în decembrie 2021 la 5,1% şi la 4,1%, de la 3,6%, respectiv, 2,9%, în luna septembrie 2021. Noile date statistice reconfirmă încetinirea creşterii activităţii economice în trimestrul III 2021 la 0,4%, de la 1,5% în trimestrul II, evoluţie contrară aşteptărilor, ce face probabilă restrângerea excedentului de cerere agregată în acest interval la o valoare mult inferioară celei prognozate anterior, dată fiind inclusiv revizuirea notabilă în jos a datelor statistice privind dinamica economiei în semestrul I 2021, implicând şi o depăşire relativ mai modestă în trimestrul II a nivelului PIB pre-pandemie.

În acelaşi timp, se reconfirmă scăderea dinamicii anuale a PIB la 7,4% în trimestrul III, de la 13,9% în trimestrul II, vizibil mai accentuată decât cea anticipată în noiembrie 2021. Ea a rămas totuşi înaltă din perspectivă istorică, cu aportul majoritar al consumului privat, precum şi cu cel neobişnuit de mare adus de variaţia stocurilor, în timp ce formarea brută de capital fix a înregistrat un mic declin în raport cu perioada similară a anului trecut, în premieră pentru ultimele 11 trimestre. Şi contribuţia exportului net la dinamica anuală a PIB a rămas negativă, dar s-a redus semnificativ faţă de trimestrul precedent, chiar şi în condiţiile descreşterii ceva mai pronunţate a variaţiei anuale a exporturilor de bunuri şi servicii, comparativ cu cea evidenţiată în cazul importurilor. Soldul negativ al balanţei comerciale şi-a accelerat însă puternic creşterea în termeni anuali, în trimestrul III, ca efect al evoluţiei relativ mai nefavorabile a preţurilor importurilor.

BNR menţionează că evoluţiile şi analizele recente indică o încetinire a creşterii economice şi în trimestrul IV 2021, inclusiv în contextul valului 4 al pandemiei, al crizei energetice şi al blocajelor în lanţurile de producţie şi aprovizionare, implicând scăderea dinamicii anuale a PIB la o valoare semnificativ mai joasă decât cea anticipată în luna noiembrie 2021.

Relevantă este decelerarea semnificativă în octombrie-noiembrie 2021 a creşterii în termeni anuali a comerţului cu amănuntul, contrabalansată doar parţial de evoluţia de sens opus evidenţiată în cazul serviciilor prestate populaţiei şi în cel al comerţului auto-moto. Totodată, dinamica anuală a producţiei industriale a reintrat vizibil în teritoriul negativ în acest interval, iar cea a comenzilor noi în industria prelucrătoare s-a înjumătăţit comparativ cu media trimestrului III. Volumul lucrărilor de construcţii şi-a diminuat, însă, contracţia în termeni anuali, în timp ce exporturile de bunuri şi servicii şi-au redus ceva mai pronunţat variaţia anuală decât importurile, dar exclusiv ca urmare a înrăutăţirii evoluţiei preţurilor externe. Pe acest fond, deficitul comercial a continuat să-şi accelereze creşterea în termeni anuali, iar deficitul de cont curent şi-a amplificat dinamica anuală, inclusiv sub influenţa deteriorării balanţei veniturilor secundare. Astfel, pe ansamblul primelor 11 luni ale anului 2021, deficitul de cont curent l-a devansat cu 57% pe cel înregistrat în perioada similară a anului anterior.

Pe piaţa muncii s-au făcut simţite în trimestrul IV 2021 influenţele blocajelor persistente în lanţurile globale de producţie şi ale costurilor crescute cu energia şi cu alte materii prime, precum şi cele decurgând din valul patru al pandemiei, ce a agravat criza de sănătate publică pe plan intern, reclamând şi reinstituirea unor restricţii de mobilitate. Informaţii şi sondaje recente indică însă o creştere mai evidentă a deficitului de forţă de muncă în luna ianuarie 2022 - la un nivel totuşi vizibil inferior vârfului atins în 2019 -, precum şi intenţii mai solide de angajare pe orizontul apropiat de timp faţă de trimestrul IV 2021, cu posibile implicaţii asupra renegocierilor salariale, mai ales în anumite sectoare, inclusiv în contextul ascensiunii alerte a ratei inflaţiei.

Pe piaţa financiară, principalele cotaţii ale segmentului monetar interbancar s-au menţinut relativ constante ulterior majorării ratei dobânzii-cheie din luna ianuarie, la niveluri apropiate maximelor ultimilor doi ani. Totodată, randamentele titlurilor de stat şi-au cvasi-stopat mişcarea general ascendentă în prima lună din an, rămânând, totuşi, semnificativ deasupra celor din regiune, îndeosebi pe scadenţele mai lungi. Cursul de schimb leu/euro a consemnat o uşoară ajustare descendentă în ianuarie, deşi mult mai modestă decât cele evidenţiate în regiune, în principal pe fondul ameliorării temporare a sentimentului pieţei financiare internaţionale. Condiţiile financiare au tins, însă, să se înăsprească pe plan extern, pe fondul deciziilor şi semnalelor privind normalizarea mai rapidă a conduitei politicii monetare de către bănci centrale majore.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se mărească în decembrie 2021, deşi vizibil mai lent, urcând la 14,8%, de la 14,6% în noiembrie, cu aportul exclusiv al componentei în lei. Aceasta şi-a prelungit trendul de accelerare a creşterii anuale, până la 19,6% în decembrie, de la 19,0% în noiembrie, inclusiv cu susţinerea programelor guvernamentale, ponderea ei în total ajungând astfel la 72,4%
Rata anuală a inflaţiei a crescut la 8,19% în decembrie 2021, de la 7,80% în noiembrie, urcând şi mai mult deasupra limitei superioare a intervalului ţintei, în principal ca efect al continuării scumpirii produselor energetice.

În şedinţa de miercuri, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia februarie 2022, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.