Bolojan: S-a decis întărirea Flancului Estic. România are interes strategic să susțină Ucraina

Preşedintele interimar Ilie Bolojan a anunţat, joi, după Reuniunea pentru Pace şi Securitate de la Paris, că urmează să se formeze un grup de lucru pentru monitorizarea acordului de 30 de zile de încetare a focului la Marea Neagră la care România va participa şi continuă sprijinul pentru Ucraina şi întărirea Flancului estic.

"Au participat 31 de state și reprezentanții NATO și ai Uniunii Europene. Primul punct important abordat la această reuniune a fost acordul de încetare a focului la Marea Neagră, acordul de 30 de zile. Țările prezente salută ajungerea la acest acord, dar constatăm că Ucraina a fost de acord ca acest acord să fie extins nu doar la navigația pe Marea Neagră, ci atât terestru, cât și aerian, și, din păcate, nu s-a ajuns la un astfel de acord.
Așa acum se vede atunci când apare o probă care nu poate fi contestată, Rusia nu a acceptat aceste condiții și practic teoria că unii vor pace și alții vor război a fost infirmată prin ceea ce s-a întâmplat în aceste negocieri și din acest punct de vedere țările prezente au convenit să susțină în continuare sprijinul pentru Ucraina și întărirea flancului estic.
În ceea ce privește partea de monitorizare privind acest armistițiu de 30 de zile la care s-a ajuns, urmează să se formeze un grup de lucru, pentru a coopera în vederea monitorizării respectării acestei înțelegeri. În acest sens, întrucât înțelegerea se referă la Marea Neagră, o zonă care este strategică pentru România, pentru că avem investiții importante, pentru că o bună parte din exporturile noastre se fac pe zona de naval, pentru că Portul Constanța este cel mai important port la Marea Neagră, România va participa la acest grup de lucru, atât prin infrastructura pe care o are: radare, drone, poliția aeriană, cât și prin colaborarea cu Turcia și Bulgaria pe partea de deminare. Vom colabora în așa fel încât acest acord să fie respectat pentru că o zonă sigură la Marea Neagră, care garantează navigația pentru toate navele, este un lucru bun pentru comerțul și dezvoltarea în această zonă", a declarat Ilie Bolojan, de la Paris.
"Așa cum v-am spus, un punct important a fost asigurarea sprijinului în continuare pentru Ucraina și pentru întărirea flancului estic. România are un interes strategic să susțină în continuare Ucraina, pentru că fără o astfel de susținere există riscul de cădere a Frontului și, practic, ucrainenii prin ceea ce fac, apărându-și cetățenii și teritoriul, țin pericolul la distanță. Orice fel de situație în care Ucraina are o cădere ar însemna complicații importante și o înaintare înspre zona de vest pe care nici Europa și nici România nu și-o dorește. În acest sens, ajutoarele care au fost stabilite la Consiliul de săptămâna trecută vor fi asigurate în continuare și se va colabora pentru întărirea flancului estic.
Un alt punct important a fost coordonarea împreună cu Statele Unite ale Americii în problemele care țin de asigurarea păcii în Ucraina. Asta înseamnă că această coordonare este foarte importantă, pentru că ea ține atât de ceea ce se întâmplă până la ajungerea la un acord de pace, menținerea sancțiunilor, care este o chestiune importantă și pe care țările care au fost azi prezente doresc să le mențină în continuare ca un factor de descurajare a Rusiei și, de asemenea, măsurile post ajungere la un acord, măsurile asiguratorii, în așa fel încât să existe garanții suficient de puternice, pentru că acest acord nu este doar o fază temporară între 2 războaie, ci este o pace robustă care asigură atât Ucraina, cât și Europa", a mai menționat președintele interimar.
Convocaţi de preşedintele francez Emmanuel Macron la Palatul Elysee, au participat lideri din 27 de ţări europene, inclusiv şefii de guvern ai Germaniei şi Regatului Unit, şefii NATO şi UE, precum şi vicepreşedintele Turciei şi reprezentanţi din Canada şi Australia. La reuniune a fost prezent şi preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Sesiune de întrebări
Am putea vedea mai mulți militari NATO pe teritoriul României? În cazul în care se va ajunge la pace, țările NATO iau în calcul să apere Ucraina dacă este atacată?
"Da, este posibil să se discute de o creștere numerică a forțelor NATO care sunt pe flancul estic, decizia care poate fi luată după summitul NATO din iunie. Legat de garanții nu s-a discutat în reuniunea de astăzi. Neavând un astfel de acord și nefiind în apropierea lui, urmează ca în perioadă următoare să se clarifice acest aspect".

Luați în calcul trimitea unui însărcinat special care să discute cu SUA?
"Sunt 2 ministre care au lucrat pentru Visa Waiver: MAE și MAI. Vor lucra pentru a stabili aspecte care țin de suspendarea aderării la Visa Waiver".

Emmanuel Macron a anunțat o nouă formă de sprijin pentru Ucraina. Ați văzut disponibilitatea și din partea altor state?
"Aproape toate țările UE, cu excepția uneia sau două, vor respecta ce s-a decis la Consiliul European. Sumele care revin fiecărui stat au fost confirmate. Asta nu înseamnă că statele care nu sunt UE nu vor acorda sume suplimentare".

Ce putem face pentru a îmbunătăți infrastructura pentru a fi un hub logistic?
"Toate proiectele noastre de infrastructură sunt lucruri care vor fi continuare. Sunt pe diferite finanțări. Ce este important este să continuăm proiectele pentru că sunt ca niște artere care asigură un tranzit civil. Ar fi bine dacă le putem include pe bugetul care ține de apărare".

Premierul Ciolacu și-a exprimat nemulțumirea privind prestația ministrului Emil Hurezeanu. Cum comentați prestația domnului Huruzeanu și dacă considerați că trebuie să facă un pas în spate?
"Eu nu am o experiență de ani de zile în a administra poziții naționale, dar am o experiență de peste 20 de ani în administrația locală. Am învățat că dacă critici oamenii care trebuie să te ajute să faci performanță, în public nu faci decât să le știrbești capacitatea de a face performanță. Dacă am avut probleme, am preferat să ne analizez și cât am fost convins că trebuie o schimbare am făcut. Dar nu am discutat public pentru că nu mă ajută la nimic. Regulilele de management și bună guvernare sunt cam aceleași. Avem deja destul de multe probleme, dacă ne amputăm capacitatea de a acționa nu cred că ne ajută".

Care va fi rolul României pentru a garanta siguranța Ucrainei?
"Vom participa la grupurile de lucru care se vor forma, pe partea de MApN, Stat Major pentru monitorizarea respectării acordului de pace în Marea Neagră unde avem un interes strategic. Vom participa la grupul de lucru care se va forma pe partea de garantare a păcii pentru a vedea în ce măsură din punct de vedere logistic România are un rol".

Ați evocat necesitatea unei coordonări cu SUA pentru pace, ați luat în calcul schimbarea opiniei administrației de la Washington?
"În afara dă suișurile și coborâșurile dialogului Europa – SUA, cred că este în interes obținerea unei păci durabile, ca Europa și SUA să se coordoneze în această privință. Va exista și sperăm să existe cât mai repede situația post-conflict. Alinierea Europa – SUA începe o capacitate mai mare de asigurare că pacea va fi respectată. Nu e o problemă de dorință ci de necesitate".