Cazinoul din Constanța ascunde adevărate comori

Șantierul uneia dintre cele mai frumoase clădiri din sud-estul Europei ascunde adevărate comori. Lucrările avansează lună de lună și fiecare etapă a procesului de restaurare ne dezvăluie fragmente de istorie și mărturii ale celor care au trudit din greu pentru renovarea edificiului.

Despre istoria evoluției lucrărilor de reabilitare și mesajele lăsate în urmă foștii deținuți politici ne-a vorbit arhitectul Radu Cornescu, reprezentant al Primăriei Municipiului Constanța pentru a colabora cu proiectanții și constructorii pe toată perioada lucrărilor de restaurare: 
„De la inaugurarea Cazinoului în 1910, de-a lungul timpului, acesta a avut nevoie de mai multe reparații și reamenajări majore. Prima reparație a fost făcută după 1920, deoarece în 1916, în Primul Razboi Mondial, Cazinoul a fost bombardat de către nemți. O reamenajare importantă a fost realizată în 1934 sub conducerea autorului proiectului – arh. Daniel Renard. Și în Al Doilea Război Mondial Cazinoul a fost bombardat, de data aceasta de către ruși! Au urmat reparații majore în anii 1951-1952, făcute cu deținuți politici. Despre aceste reparații nu s-a aflat decât după anul 1990, deoarece în perioada comunistă nu s-a scris și nu s-a suflat nicio vorbă despre asta. În noul regim au existat mărturii ale unor foști deținuți politici care au lucrat la Cazino sau ale rudelor lor, dar dovezi directe nu au ieșit la iveală până la începutul anului 2020, când s-a decopertat cea de-a doua fereastră-scoică (dinspre mare, similară cu cea dinspre Acvariu) și, în tencuiala căzută, s-a descoperit un petic de sac cu o listă a câtorva deținuti politici care au lucrat la reparații.”, a declarat arhitectul Radu Cornescu.

Bucățica de sac găsită atunci conținea următorul text: Acest Cazinou este lucrat de către deținuți politici din anul 1951 luna 31 Decembrie. Condusă de Arhitectul Jojea Constantin (de fapt arhitectul Joja Constantin). Echipa de stucatori condusă de Rusu A Ioan, Botoș Dumitru jud Arad, Jercău Constantin, Ciscău Gheorghe, Coraș Ionel, Sava Nicolae, Pop St. Ioan, Vlădescu Ilie, Hosu Petre, Hosu Ghegor, Voicilă Nicolae, Anastasiu Ştefan, Gorbovan Gh., Bamer Fidel și Morton Iuliu.

„Pe cei subliniați, recent i-am regăsit semnați și pe grinzile metalice de la plafonul suspendat al restaurantului dinspre mare! Aici, la parter, cu ocazia punerii schelei interioare pentru reparațiile de la plafoane, dl. ing. Gabriel Puchiu, dând la o parte rabițul care acoperea structura orizontală, a descoperit niște înscrisuri făcute cu creta pe grinzile metalice. Sunt semnături ale meșterilor care au lucrat la Cazino. Interesant este că numele meșterilor care au lucrat aici și s-au semnat sunt atât din anul 1951, cât și din anul 1986 (ultima reparație capitală a clădirii). Deci s-a descoperit încă un indiciu despre deținuții politici conduși de arhitecții-deținuți Constantin Joja și Ion Cristodulo și care au suferit condițiile dure de detenție ale regimului dictatorial comunist”, a spus Radu Cornescu. 

Numele meșterilor din 1951 sunt scrijelite peste vopseaua a trei grinzi și unele sunt întărite cu cretă, iar ale celor din 1986 sunt scrise doar cu cretă peste grinzi. Mărturiile supraviețuitorilor au arătat ca în total au fost 100 de deținuți politici aduși din diferite închisori pentru reparațiile efectuate la clădirea Cazinoului. 
Odată cu evoluția lucrărilor, este posibil să apară și alte mărturii zidite între pereții clădirii de deținuții care au lucrat la reabilitarea Cazinoului.

„Prin înscrisurile lăsate în anii ’50, se poate completa o listă la care se adaugă numele date, după 1990, de supraviețuitori sau de rude ale acestora.
Față de cei scriși pe petecul de hârtie, au mai apărut și numele altor deținuti - Ciora Ionel, Vaideș Alexandru, Liuba Nicolae,  Pop Gh. Ioan (a nu se confunda cu celălalt - Pop St. Ioan), Sarboan Gh., Sloi Cornel, Vacareliu I. și Oană Jonni. Alături de aceste înscrisuri, apar și numele meșterilor din 1986: Closs Ion, Pobloi Ion, Sîrbu N., Popa P., Petre Ion, Isac Cheamil, Lucaci Mihai, scrise dintr-o solidaritate de breaslă. E foarte posibil ca la decopertarea altor grinzi să se mai găsească și alte nume sau un text diferit. Cazinoul e plin de surprize!”, a mai spus arh. Radu Cornescu. 
Așa cum s-a refăcut planșeul în alte părți, acum s-a ajuns la zona scărilor. Se iau mulaje la ornamente. Pe exterior s-au refăcut majoritatea ornamentelor. Urmează cele 4 turnuri să se reabiliteze. Se pun caloriferele peste tot ca să se poată lucreze pe timp de iarnă. Centrala termică proprie.