Creştinii ortodocși sărbătoresc Boboteaza sau Botezul Domnului. Tradiții și superstiții
Boboteaza, celebrată în ziua de 6 ianuarie, este sărbătoarea care încheie ciclul sărbătorilor de iarnă, precedând sărbătoarea Crăciunului ca importanţă.
Boboteaza, celebrată în ziua de 6 ianuarie, este sărbătoarea care încheie ciclul sărbătorilor de iarnă, precedând sărbătoarea Crăciunului ca importanţă. Ea semnifică botezul lui Iisus Hristos în apa Iordanului şi este sărbătoarea căreia îi sunt asociate o serie de obiceiuri, datini şi tradiţii străvechi, religioase şi păgâne, frumoase prin ineditul lor.
Această sărbătoare, a Bobotezei, mai este cunoscută și sub numele de “Epifanie”, “Teofanie”, “Arătarea Domnului” sau “Descoperirea cuvântului Întrupat”.
În articolul de astăzi vă prezentăm câteva dintre tradiţiile şi superstiţiile româneşti legate de Boboteaza.
De obicei, în această perioadă în țara noastră este foarte frig, de unde și expresia “gerul Bobotezei”.
În această zi, de Bobotează, există tradiția conform căruia preoții sfințesc toate apele din care oamenii vor lua, mai apoi, pentru a stropi gospodăriile, casele și animalele, păstrând restul apei în sticle, pentru leac.
În satele și orașele traversate de râuri există obiceiul ca preoții să arunce crucea în apa înghețată, iar tinerii curajoși au datoria de a o scoate la mal. Se spune, conform tradiției și credinței, că cel care va face asta va avea parte numai de bine și va fi ferit de toate bolile.
Se crede, conform spuselor populare că, la Bobotează, când preotul moaie crucea în apă, toți dracii ies din ape și rătăcesc pe câmpuri până ce se termină sfințirea apelor. Nimeni nu-i vede, în afară de lupi, care se iau după ei și unde-i prind acolo îi sfâșie. Din această cauză, există și superstiția conform căreia nu ai voie să lași rufe pe sârmă deoarece, dracii, în fuga lor, se pot ascunde printre ele.
Totodată, după Bobotează nu se spală cămășile două săptămâni deoarece apele sunt încă sfințite.
În ziua de Bobotează bătrânii spun că dacă vremea e frumoasă, atunci anul va fi bogat în pâine și pește.
Dacă la Bobotează vremea a fost rece, atunci după ieșirea cu „Iordanul” se va înumia, iar dacă vremea a fost caldă, atunci se va înăspri.
Toate obiceiurile și tradițiile legate de Bobotează au ca și scop, pe de o parte, alungarea spritelor rele care circulă libere de la Crăciun, iar pe de altă parte, urmăresc atragerea belșugului în anul ce va urma.