FMI ceartă Guvernul: Eliminați beneficiile! Nu schimbați taxe peste noapte. Politicile fiscale trebuie să devină mai predictibile

Şeful misiunii FMI pentru România, Jan Kees, a prezentat concluziile consultărilor cu autorităţile române. Acesta a precizat că pachetul fiscal pentru care Guvernul Ciolacu nu este suficient pentru acoperirea deficitului și că trebuie luate măsuri fiscale suplimentare. Potrivit acestuia, deficitul va fi de 6% în 2023 și de peste 5% în 2024.

„România a trecut prin șocuri economice în urma pandemiei, în urma războiului din Ucraina. Țara și-a continuat convergența pentru a răspunde exigențelor UE. Finanțele publice trebuie puse pe o cale sustenabilă. Trebuie redus deficitul fiscal ridicat. E nevoie de reforme fiscale pentru un sistem fiscal mai eficient pentru creșterea veniturilor în sistemul public. Politicile fiscale trebuie să devină mai predictibile, să se consolideze din punct de vedere fiscal pe termen mediu. E nevoie de reforme care să ajute companiile. Inflația este o problemă și nu ar trebui să se relaxeze Guvernul în perioada următoare. Banca Națională ar trebui să urmărească acest proces. Guvernul trebuie să facă reforme structurale. E nevoie de un efort major pentru a sprijini tranziția României către o economie neutră. Creșterea economică a scăzut, inflația mare a erodat, investițiile publice au rămas puternice”, a spus șeful misiunii FMI.
Fondul Monetar Internaţional estimează o creştere economică de 2,3% pentru România în acest an şi un deficit bugetar de 6% din PIB şi recomandă autorităţilor de la Bucureşti reforme adiţionale care să reprezinte 2% din PIB.
Șeful misiunii FMI pentru România, Kees Martijn, a precizat că pachetul fiscal adoptat recent de Guvern este un pas în direcţia potrivită, arătând însă că este nevoie şi de alte reforme.
"Alte reforme în ceea ce priveşte taxele sunt necesare pentru a creşte veniturile, eficienţa şi corectitudinea. O creştere a veniturilor de peste 2% din PIB în afara celor aduse de pachetul fiscal recent va fi necesară în următorii doi ani", subliniază FMI.
Potrivit sursei citate, pe termen mediu economia românească va ajunge la potenţialul de creştere de 3 - 3,25%, pe măsură ce consumul şi investiţiile susţinute de fondurile din PNRR rămân puternice.
Potrivit FMI, rata inflaţiei va scădea de la 7% la 4% la finalul anului 2024, însă rămâne peste ţinta Băncii Naţionale a României.

Principalele concluzii ale FMI:
• Pachetul fiscal adoptat recent este un prim pas important pentru reducerea deficitului fiscal ridicat. Cu toate acestea, sunt necesare alte reforme fiscale ambițioase pentru a reconstrui spațiul fiscal, pentru a face sistemul fiscal mai echitabil și mai eficient și pentru a crește veniturile pentru a consolida serviciile publice.
• În plus, politica fiscală trebuie să devină mai previzibilă. Stabilirea unei căi credibile pentru consolidarea fiscală pe termen mediu va ajuta la asigurarea finanțării pieței la costuri mai mici ale împrumuturilor. Anunțarea unor reforme fiscale suplimentare cu mult timp înainte va ajuta companiile și lucrătorii se adaptează la aceste schimbări.
• În urma înăspririi politicii monetare, inflația este în scădere. Politica monetară nu ar trebui să fie relaxată până când inflația de bază nu se află pe o traiectorie fermă descendentă, așa cum este necesar pentru a reveni la nivelul intervalului de toleranță al Băncii Naționale a României (BNR) până la jumătatea anului 2025.
• Reformele structurale trebuie să abordeze punctele slabe ale guvernării și să îmbunătățească furnizarea de servicii publice. Este necesar un efort major pentru a sprijini tranziția României către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon.
„După o performanță robustă în 2022, creșterea a încetinit în prima jumătate a anului 2023. Încetinirea a fost determinată în principal de consumul mai slab, deoarece inflația ridicată a erodat salariile reale. Între timp, investițiile publice și private au rămas puternice. Inflația a atins un vârf în 2 noiembrie 2022 și de atunci a scăzut în mod constant, determinată de efectele de bază, scăderea prețurilor la energie și alimente, o diminuare a blocajelor în aprovizionare și înăsprirea monetară. Deficitul de cont curent rămâne mare, dar este în scădere și este finanțat în mare parte prin granturi UE și investiții directe. Rezervele internaționale rămân adecvate”, notează FMI.

Perspective și riscuri
În ciuda încetinirii, se așteaptă ca creșterea să rămână destul de robustă și mai ridicată decât în cazul celor mai mulți colegi. În 2023, creșterea este proiectată la 2¼ la sută, susținută de investiții puternice. În 2024, se așteaptă ca economia să se redreseze modest, până la o creștere de aproximativ 2¾ la sută, deoarece salariile reale mai puternice și cererea externă sunt parțial compensate de consolidarea fiscală necesară. Pe termen mediu, se așteaptă ca economia să revină la rata potențială de creștere de 3¾ la sută pe măsură ce consumul se redresează, iar investițiile, susținute de fondurile Facilității de redresare și rezistență, rămân puternice. Odată cu slăbirea creșterii economice, se preconizează că inflația va scădea de la 7½ la sută la sfârșitul lui 2023 la 4½ la sută la sfârșitul lui 2024, încă cu mult peste ținta de inflație a BNR.
Riscurile din jurul acestei perspective sunt substanțiale. Războiul Rusiei în Ucraina, o posibilă slăbire suplimentară a activității în Europa sau o încetinire globală bruscă ar putea submina creșterea și fluxurile de capital către piețele emergente. Creșterea puternică a salariilor în România ar putea întârzia scăderea prognozată a inflației de bază. În cele din urmă, ar putea fi o provocare să implementăm consolidarea fiscală și următorii pași în cadrul Planului național de redresare și reziliență (PNRR) pe parcursul unui an cu alegeri multiple.

Politica fiscală
Pachetul fiscal adoptat recent este un pas în direcția bună, dar mai departe este nevoie de ajustare. Ținta inițială de deficit pentru 2023 de 4,4 la sută din PIB este acum probabil imposibil de atins și proiectăm un deficit de 6 la sută din PIB. Noul pachet fiscal va îmbunătăți finanțele publice în 2024 și ulterior cu aproximativ 1% din PIB, rezultând un deficit de puțin peste 5% din PIB în 2024. Cu toate acestea, deficitele fiscale vor trebui să scadă sub 3% din PIB, așa cum sa convenit cu Comisia Europeană, pentru a stabiliza datoria publică pe termen mediu, pentru a contribui la asigurarea finanțării necesare pe piață la rate mai mici ale dobânzilor și pentru a sprijini plata în curs de desfășurare a fondurilor UE. Pentru a realiza acest lucru, va fi necesară o ajustare suplimentară cu cel puțin 2% din PIB în următorii câțiva ani.
Noul pachet fiscal îmbunătățește proiectarea politicilor în unele domenii. Acesta lărgește baza de impozitare și îmbunătățește veniturile prin limitarea scutirilor pentru lucrătorii din sectoarele agricole, construcții, prelucrare alimentară și IT și prin limitarea numărului de bunuri supuse cotelor reduse de TVA.
Aceste măsuri îmbunătățesc echitatea și sprijină ajustarea fiscală într-un mod favorabil creșterii. Creșterea impozitului pentru microîntreprinderi va crește veniturile fiscale; dar pentru a închide cu adevărat această lacună, pragul de înregistrare ca microîntreprindere ar trebui redus și mai mult. În plus, impozitele pe cifra de afaceri aplicate băncilor și întreprinderilor mari pun o povară injustă asupra companiilor cu marje scăzute și pot reduce intermedierea financiară.
Sfera de aplicare a ajustărilor fiscale suplimentare prin reduceri ale cheltuielilor sau creșterea eficienței cheltuielilor este limitată. Evaluările continue ale cheltuielilor sunt binevenite și ar putea ajuta la eficientizarea cheltuielilor guvernamentale în timp, dar este puțin probabil să ofere economii mari.
În plus, sprijinirea unei populații în vârstă, abordarea nevoilor sociale și îmbunătățirea serviciilor publice – în special educația și asistența medicală – în conformitate cu standardele UE, necesită cheltuieli bine direcționate și adecvate.

Este nevoie de creșterea veniturilor cu încă 2% din PIB
Sunt necesare reforme fiscale suplimentare pentru a crește veniturile, eficiența și corectitudinea. În următorii doi ani, va fi necesară o creștere a veniturilor cu peste 2% din PIB dincolo de câștigurile din recentul pachet fiscal. În acest scop, măsurile cheie de luat în considerare sunt:
(i) eliminarea scutirilor, privilegiilor și lacunelor rămase;
(ii) simplificarea suplimentară a TVA-ului;
(iii) implementarea impozitului pe proprietate reformat; și
(iv) utilizarea politicii fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei și, mai larg, pentru a promova tranziția către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon.
Îmbunătățirile continue în administrarea veniturilor, deși sunt necesare, nu oferă rezultate rapide sau previzibile și nu se pot baza pe acestea pentru a realiza ajustarea fiscală necesară pe termen scurt.
Politica fiscală trebuie, de asemenea, bine planificată și comunicată clar pentru a oferi predictibilitate pentru gospodării și firme.
Modificările ad-hoc ale impozitelor ca răspuns la nevoi fiscale urgente creează incertitudine și subminează capacitatea de planificare. În acest sens, înființarea este binevenită o unitate de politică fiscală în Ministerul Finanțelor. Ar trebui să ajute la dezvoltarea unei strategii de venituri pe termen mediu și la planificarea, proiectarea și analizarea politicilor fiscale cu mult înainte de adoptarea și implementarea acestora. Previzibilitatea sporită a cheltuielilor cu salariile și pensiile din sectorul public este, de asemenea, importantă, iar reformele planificate în aceste domenii în contextul NRRP sunt vitale. Acești pași ar contribui la îmbunătățirea bugetului pe termen mediu.

Politici din sectorul monetar și financiar
Deși presiunile asupra prețurilor au început să se modereze, BNR ar trebui să mențină o abordare prudentă pentru a se asigura că inflația revine în intervalul de toleranță din jurul țintei până la jumătatea anului 2025. Înăsprirea politicii monetare a contribuit la reducerea inflației și la menținerea așteptărilor inflaționiste ancorate. Privind în perspectivă, angajamentul public al BNR de a menține ratele în așteptare până în 2023 este adecvat în lumina inflației de bază încă ridicate și a riscurilor de creștere din creșterea salariilor. O relaxare a politicii monetare ar trebui să aștepte până când inflația de bază este în scădere fermă, astfel încât intervalul țintă să fie clar la îndemână. Mai mult, există argumente puternice pentru implementarea oricărei reduceri a ratelor dobânzilor într-o manieră graduală, având în vedere incertitudinea ridicată cu privire la procesul inflaționist, transmiterea monetară și politicile fiscale. În cazul unei revizuiri semnificative în sus a inflației de bază proiectate, BNR ar trebui să fie pregătită să înăsprească politica monetară, inclusiv gestionarea lichidității, după caz.
Controlul guvernului asupra prețurilor la alimente, pe de altă parte, nu sunt un instrument potrivit pentru reducerea inflației, deoarece pot comprima oferta și pot crește prețurile altor bunuri.
Cadrul de politică monetară a României, cu un curs de schimb relativ stabil față de euro, a susținut stabilitatea prețurilor în deceniul anterior pandemiei, în ciuda provocărilor generate de un sector financiar mic, euroizare parțială și fluxuri de capital volatile.
Creșterea treptată a flexibilității cursului de schimb bidirecțional pe termen mediu ar limita oportunitățile de destabilizare a fluxurilor de capital, ar crește eficacitatea politicii monetare și ar spori rezistența la șocurile economice. Împreună cu consolidarea fiscală, ar contribui și la consolidarea poziției externe slabe a României.
Sistemul bancar își menține pozițiile puternice de capital, lichiditate și profitabilitate. Înăsprirea politicilor macroprudențiale – inclusiv creșterea rezervei de capital anticiclice – a susținut în mod corespunzător politica monetară și a redus riscurile în sectorul financiar.