Iohannis: Am luat măsuri strict defensive. NATO va răspunde amenințărilor
Vom continua eforturile noastre pentru a asigura răspunsul prompt, hotărât şi robust al Alianţei Nord-Atlantice la orice provocare sau ameninţare posibilă, a afirmat Klaus Iohannis.
Lăcrămioara N.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, că vor fi continuate eforturile pentru a asigura răspunsul "prompt", "hotărât" şi "robust" al Alianţei Nord-Atlantice la orice provocare sau ameninţare posibilă.
"Mulţumesc tuturor aliaţilor noştri pentru prezenţa în România, alături de noi! Bine aţi venit în ţara noastră! Prin eforturi comune, contribuim la securitatea spaţiului aliat, asigurăm pacea şi liniştea cetăţenilor noştri. Faptul că ne aflăm împreună în această bază militară reprezintă o dovadă în plus a unităţii, coeziunii şi solidarităţii care există la nivelul NATO", a afirmat Iohannis, în discursul ţinut, miercuri, la Baza de la Mihail Kogălniceanu, pe care o vizitează împreună cu premierul Nicolae Ciucă şi prim-ministrul Regatului Belgiei, Alexander De Croo.
El a salutat prezența premierului belgian Alexander De Croo la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu.
„Salut prezența astăzi aici a domnului prim-ministru De Croo, cu care ieri am avut consultări politice foarte bune. Încă din anul 2014, ca urmare a anexării ilegale a Peninsulei Crimeea de către Federația Rusă, NATO a început un proces complex de adaptare. Am fost conștienți că ne confruntăm cu un mediu de securitate marcat de noi riscuri și amenințări și de conduita tot mai agresivă a Federației Ruse în plan regional. Astfel, a apărut postura de descurajare și apărare a NATO pe Flancul Estic”, a explicat Președintele României.
Agresiunea rusă împotriva Ucrainei are proiecții negative la nivel global pe mai multe paliere, a atras atenția Klaus Iohannis.
„Agresiunea brutală declanșată de Federația Rusă împotriva Ucrainei a afectat însă fundamental securitatea regională, europeană, euroatlantică și are proiecții negative la nivel global, pe mai multe paliere chiar. De aceea, pentru sprijinirea Ucrainei, greu încercată de această agresiune, NATO și Uniunea Europeană au luat măsuri concrete și consistente. România a acționat, la rândul său, rapid și eficient atât la nivel guvernamental, cât și la nivelul societății civile”, a mai spus președintele Klaus Iohannis.
El a menţionat că a avut "consultări politice foarte bune" cu premierul De Croo.
"Încă din anul 2014, ca urmare a anexării ilegale a Peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă, NATO a început un proces complex de adaptare. Am fost conştienţi că ne confruntăm cu un mediu de securitate marcat de noi riscuri şi ameninţări şi de conduita tot mai agresivă a Federaţiei Ruse în plan regional. Astfel, a apărut postura de descurajare şi apărare a NATO pe Flancul Estic. Agresiunea brutală declanşată de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei a afectat însă fundamental securitatea regională, europeană, euroatlantică şi are proiecţii negative la nivel global – pe mai multe paliere chiar", a punctat Iohannis.
El a adăugat că, pentru sprijinirea Ucrainei, NATO şi Uniunea Europeană au luat măsuri concrete şi consistente, iar România a acţionat, la rândul său, rapid şi eficient, atât la nivel guvernamental, cât şi la nivelul societăţii civile.
"Am trimis ajutoare umanitare Ucrainei şi am primit pe teritoriul nostru toţi refugiaţii care s-au îndreptat către noi, oferindu-le sprijin, cazare şi asistenţă medicală. În plus, am pus în funcţiune pe teritoriul ţării noastre un hub logistic care asigură colectarea şi transportul donaţiilor umanitare internaţionale către Ucraina. Dincolo de aspectele umanitare, este evident că mediul de securitate internaţional a suferit modificări radicale. În consecinţă, a trebuit să luăm măsuri corespunzătoare de răspuns, strict defensive, menite însă să nu ducă la escaladare", a afirmat şeful statului.
El i-a mulţumit premierului belgian pentru contribuţia militarilor acestei ţări aflaţi în România şi le-a transmis militarilor români şi din alte state membre NATO că sunt "expresia concretă a hotărârii noastre de a întări în continuare descurajarea şi apărarea aliate în regiunea Mării Negre".
"Vom continua eforturile noastre pentru a asigura răspunsul prompt, hotărât şi robust al Alianţei Nord-Atlantice la orice provocare sau ameninţare posibilă. După cum am decis la recentul Summit de la Bruxelles, vom accelera transformarea Alianţei pentru a consolida postura de descurajare şi apărare a NATO pe termen lung, în special pe Flancul Estic şi la Marea Neagră. Acţionăm pentru operaţionalizarea cât mai rapidă a celor patru noi Grupuri de Luptă, dintre care unul va fi în România. Acesta va contribui, alături de celelalte structuri aliate, la întărirea securităţii pe întregul Flanc Estic, în mod coerent şi unitar, fiind un prim pas spre echilibrarea prezenţei aliate pe Flanc", a explicat Iohannis.
Preşedintele a continuat spunând că prezenţa militarilor aliaţi în România are, dincolo de componenta de securitate, şi o dimensiune simbolică.
"Împreună cu colegii voştri, militarii români, protejaţi şi apăraţi valorile euroatlantice care definesc în mod esenţial societăţile noastre: democraţia, drepturile omului, statul de drept şi dreptul fiecărui popor de a-şi decide propria soartă. Numai împreună putem asigura securitatea şi bunăstarea cetăţenilor noştri. Vă doresc succes în activităţile de pregătire pe care le veţi întreprinde, precum şi în misiunile în care veţi fi angajaţi! Vă mulţumesc!", a conchis Iohannis.
