Iohannis în PE: Trebuie să eficientizăm capacitatea UE de luare a deciziilor; România este pe deplin angajată în acest exerciţiu

Uniunea Europeană trebuie să îşi eficientizeze capacitatea de luare a deciziilor, iar România este pe deplin angajată în acest exerciţiu, a declarat miercuri preşedintele Klaus Iohannis într-un discurs în plenul Parlamentului European la Strasbourg, precizând în acelaşi timp, în privinţa aderării României la Schengen, că "ridicarea, în martie, a controalelor la frontierele aeriene şi maritime trebuie urmată, în mod firesc, în cel mai scurt timp, de eliminarea controalelor de la frontierele terestre".

"Uniunea dispune de instrumente juridice şi instituţionale pentru a-şi atinge obiectivele, iar răspunsul la pandemie şi la criza care a urmat este edificator în acest sens. Dar este la fel de evident că trebuie să eficientizăm capacitatea noastră de luare a deciziilor", a spus Iohannis.

"Trebuie să analizăm îndeaproape ce măsuri pot fi luate într-un context în care unii consideră că o eficienţă reală a mecanismelor de luare a deciziilor este imposibilă fără redeschiderea Tratatelor, în timp ce alţii exclud în mod radical această posibilitate. Nu există nicio îndoială că măsuri precum cele discutate în legătură cu votul cu majoritate calificată în domenii specifice ale politicii externe şi de securitate pot fi luate fără redeschiderea Tratatelor", a adăugat el în plenul PE.

"Fără a exclude modificarea Tratatelor la un moment dat, trebuie să folosim toate posibilităţile disponibile în cadrul Tratatelor pentru un proces de luare a deciziilor mai uşor şi mai rapid. România este pe deplin angajată în acest exerciţiu", a mai afirmat Iohannis.

"Efectele pandemiei, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, conflictul din Orientul Mijlociu - toate acestea sunt numai câteva dintre evoluţiile dramatice care ne-au testat în ultimii ani nu doar capacitatea de răspuns, ci şi ataşamentul nostru sincer faţă de Uniune şi faţă de valorile şi principiile care ne ţin împreună". a precizat el.

"Ţara mea este probabil unul dintre cele mai bune exemple ale puterii transformatoare a Uniunii Europene. Aderarea ne-a adus beneficii indiscutabile şi dintre cele mai concrete. Fondurile europene intrate în România de la momentul aderării ne-au permis să realizăm proiecte esenţiale de infrastructură. Peste 600.000 de tineri români au participat la programul Erasmus, însuşindu-şi astfel modul de viaţă european. Uniunea înseamnă un spaţiu al siguranţei, al protecţiei, al prosperităţii şi al diversităţii", a adăugat el.

Preşedintele Iohannis s-a referit şi la spaţiul Schengen. "Uniunea Europeană rămâne, prin excelenţă, un spaţiu al liberei circulaţii. Ridicarea, în martie, a controalelor la frontierele aeriene şi maritime trebuie urmată, în mod firesc, în cel mai scurt timp, de eliminarea controalelor de la frontierele terestre. Doar astfel vom avea reflectarea corectă şi concretă a contribuţiei pe care România o aduce la consolidarea securităţii întregii Uniuni", a apreciat şeful statului.
"Proiectul european necesită, zi de zi, atenţie, efort, răbdare şi onestitate, dacă vrem să trăim liberi, într-o Europă unită şi prosperă. România de astăzi este un promotor puternic al acţiunii coordonate, în spiritul valorilor europene. Avem responsabilitatea de a susţine o Europă care duce mai departe aceste principii şi valori, inclusiv către prietenii noştri din vecinătatea europeană care au ales modelul nostru de democraţie şi dezvoltare", a precizat Iohannis.

El a subliniat că o "etapă-cheie a acestui proces o reprezintă alegerile europene. Priorităţile pe care le vom defini împreună după aceste alegeri vor trebui să ne ajute să răspundem pragmatic la provocările prezentului şi să ne pregătească mai bine pentru viitor".

Potrivit preşedintelui, "Uniunea noastră se confruntă cu provocări geostrategice fără precedent. Viitorul nostru şi cel al generaţiilor viitoare depinde de fiecare decizie pe care o luăm acum. La nivel global, ordinea internaţională bazată pe reguli este contestată repetat. Rusia îşi continuă agresiunea împotriva Ucrainei. În jurul Uniunii, instabilitatea şi insecuritatea au atins niveluri alarmante. Conflictul deschis din Orientul Mijlociu, situaţia din Marea Roşie şi evoluţiile îngrijorătoare din Sahel, toate acestea au un impact sistemic asupra propriei noastre securităţi".

"Schimbările climatice, dificultăţile economice şi migraţia ilegală continuă să genereze la rândul lor un impact negativ, sporind complexitatea dinamicii globale. Pe lângă toate aceste provocări, asistăm la o criză a valorilor şi, din ce constat, la o criză de încredere a publicului în instituţiile noastre. Ne confruntăm, într-adevăr, cu o erodare a valorilor la nivelul Uniunii Europene, ceea ce alimentează percepţia de declin pe care unii o au despre Europa sau, cel puţin, despre rolul de lider şi rolul global al Europei", a adăugat el.

"De aceea, trebuie să facem mai mult pentru a promova sentimentul - şi certitudinea - că facem parte cu toţii din aceeaşi comunitate de valori, care trebuie protejată de fiecare dintre noi. Într-un astfel de moment crucial, ne stau în faţă întrebări fundamentale. Trebuie să le răspundem împreună, ca europeni, cu viziune, curaj şi responsabilitate", a declarat Iohannis.

"În primul rând, 'Ce putem face şi ce trebuie să facem ca Uniune?'. Provocările actuale ne împing spre o regândire transformatoare a acţiunilor noastre. Ultimii ani au dovedit că acţiunea noastră comună, ca întreg, ca o adevărată Uniune, este esenţială. Unitatea noastră a fost testată în mod repetat şi nu s-a clintit. Mai mult decât atât, aceasta a constituit o surpriză strategică pentru unii şi ne-a adus avantaje tactice. Ar trebui să construim pe această bază", a subliniat el.

"În al doilea rând, dacă ne gândim mai departe, apare o altă întrebare crucială: 'Ce putem face mai mult pe plan intern?'. Consolidarea rezilienţei noastre interne este o condiţie fundamentală pentru o Uniune mai puternică şi pentru rolul său geopolitic sporit. Aceasta este poate cea mai complexă discuţie. Discuţia include şi necesitatea de a identifica cele mai bune strategii pentru a răspunde la ameninţările hibride şi pentru a spori funcţionalitatea sistemelor democratice. Înseamnă şi dezvoltarea de politici sectoriale, precum tehnologia, inclusiv în ce priveşte inteligenţa artificială, combaterea schimbărilor climatice, stimularea competitivităţii prin producţie industrială şi lanţuri de aprovizionare durabile", a mai afirmat şeful statului.

Iohannis şi-a exprimat "convingerea că succesul demersurilor în aceste domenii depinde de o Piaţă Unică puternică, ce poate oferi soluţii la multe dintre problemele cu care ne confruntăm, încurajând creativitatea şi dezvoltarea pe scară largă".
"Noi, ca Uniune, luăm acum măsuri fără precedent pentru a ne îndepărta de o abordare reactivă în consolidarea rezilienţei noastre interne. Acţionăm pentru consolidarea capacităţilor noastre interne, în domenii precum infrastructura, tranziţia ecologică şi digitală, reacţia la situaţii de urgenţă şi dezastre naturale, eficienţa energetică şi lanţurile de aprovizionare", a mai spus Iohannis.

El a evidenţiat că "o altă linie evidentă de acţiune este aceea de a continua să sprijinim Ucraina".
"Trebuie să fim alături de Ucraina şi de poporul său. Am această convingere în pofida anumitor voci care invocă o 'oboseală a solidarităţii' europene. Apărarea democraţiei, a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii, precum şi a ordinii internaţionale bazate pe reguli nu poate fi supusă niciunei 'oboseli'. România rămâne angajată în acest efort comun. Suntem puternic implicaţi în sprijinirea Ucrainei, precum şi a Republicii Moldova, intens afectată de criza din regiune. De asemenea, trebuie să ne concentrăm mai departe asupra securităţii. Ne îndreptăm acum spre o planificare comună, pe termen lung, şi spre o convergenţă sporită în domeniul securităţii şi apărării europene. Lucrăm în deplină complementaritate cu NATO şi este într-adevăr timpul să ne îndeplinim ambiţiile europene în ceea ce priveşte industria noastră de Apărare", a declarat Iohannis.

De asemenea, el a atras atenţia că "trebuie să fim conştienţi cu privire la euroscepticismul în creştere". "Adepţii săi pot ridica probleme care sunt în parte reale, dar dau soluţii greşite şi periculoase care ar putea arunca în criză societăţile noastre. Prin urmare, este de datoria noastră comună să fim sinceri în comunicarea cu cetăţenii noştri", a spus el.

În opinia sa, "o altă întrebare-cheie care trebuie abordată atunci când privim spre viitorul nostru" este "Cum poate Uniunea să îşi proiecteze şi mai mult atractivitatea în exterior?"

"Răspunsul este clar. Extinderea familiei europene prin acceptarea de noi membri nu va face decât să consolideze Uniunea. Deciziile istorice luate la Consiliul European din decembrie anul trecut cu privire la Republica Moldova şi Ucraina, precum şi cu privire la Bosnia şi Herţegovina şi Georgia, reprezintă o victorie pentru întreaga Uniune Europeană. Acest Parlament a sprijinit puternic acest obiectiv. România - şi eu personal - l-am promovat intens. Vă mulţumesc din inimă pentru poziţia dumneavoastră! Aceasta confirmă atractivitatea Uniunii într-o perioadă foarte dificilă, îi consolidează relevanţa geopolitică şi creează oportunităţi atât pentru statele membre, cât şi pentru ţările candidate", a afirmat Iohannis.

"Extinderea reprezintă o parte esenţială a răspunsului nostru strategic la evoluţiile geopolitice şi o investiţie cheie într-o pace durabilă, în stabilitate şi în democraţie în Vecinătatea noastră. În acelaşi timp, Uniunea Europeană trebuie să îşi asume un rol principal la nivel mondial în menţinerea ordinii internaţionale, ca o precondiţie pentru păstrarea modului nostru de viaţă şi a valorilor noastre. Ponderea economică a Uniunii Europene trebuie să fie reflectată de rolul său politic la nivel internaţional. Provocările cu care ne confruntăm sunt globale, iar unele dintre ele pot fi rezolvate doar prin promovarea relaţiilor cu parteneri care au valori şi interese similare. Asigurarea acestei reţele strategice de parteneriate reziliente ne va face mai puternici şi mai competitivi pe termen lung. De aceea, trebuie să ne intensificăm eforturile de deschidere la nivel mondial către Africa, Asia-Pacific şi America Latină. Şi trebuie să consolidăm în continuare legătura transatlantică - acest aspect este crucial pentru succesul nostru!", a detaliat el.

Şeful statului este de părere că, "în pofida opiniilor unora, suntem mai puternici acum decât eram acum cinci ani. Am dat dovadă de o unitate remarcabilă în, probabil, cele mai dificile circumstanţe cu care a trebuit să ne confruntăm ca Uniune. Cu toate acestea, mai avem mult de lucru. Construcţia noastră europeană comună este, până la urmă, un proiect aflat în curs de desfăşurare".
"Aşa cum afirma Jacques Delors, liderul european vizionar căruia i-am adus recent un omagiu, 'Modelul european este în pericol dacă eliminăm principiul responsabilităţii personale'. Prin urmare, este responsabilitatea noastră comună de a face tot ce putem pentru toţi cetăţenii noştri. Avem o responsabilitate specială faţă de tinerii noştri. Generaţiile viitoare privesc spre noi cu speranţă şi optimism în vremuri volatile din punct de vedere geopolitic şi marcate de dificultăţi socio-economice. Viitorul Europei depinde de capacitatea Uniunii de a le oferi răspunsuri sincere şi de a le livra rezultate concrete în ceea ce priveşte educaţia, sănătatea, prosperitatea, securitatea climatică şi oportunităţile de angajare", a spus el.

Iohannis a reamintit că, "în urmă cu cinci ani, am adoptat Declaraţia de la Sibiu", precizând că "cele zece angajamente asumate atunci sunt în continuare valabile".
"Unitatea, solidaritatea, coeziunea, statul de drept - acestea continuă să se afle în centrul acţiunii noastre europene comune. În ceea ce mă priveşte, voi rămâne, în eforturile mele viitoare, profund fidel acestor valori şi principii - şi sunt convins că acestea reprezintă baza pentru activitatea pe care o desfăşuraţi şi dumneavoastră aici. Cred, de asemenea, că, împreună, putem menţine Uniunea pe calea succesului, rămânând fideli viziunii noastre privind o Europă unită şi mai puternică", şi-a încheiat Iohannis intervenţia.
Discursul preşedintelui face parte din seria de dezbateri 'This is Europe', iniţiată de Parlamentul European în 2022, potrivit Agerpres.