Militarii francezi de la Cincu se plâng de condițiile proaste în care sunt cazați în România

Ministrul francez al Apărării, Sébastien Lecornu, a vizitat joi, 3 noiembrie, trupele franceze dislocate în România, în cadrul operațiunii Eagle. În spatele imaginilor frumoase, soldații deplâng logistica precară și condițiile de trai nedemne, scrie Justine Brabant în Mediapart.fr.

Ministrul francez al Apărării, Sébastien Lecornu, a vizitat joi, 3 noiembrie, de dimineață tabăra militară de la Cincu, din România, unde soldații francezi sunt dislocați, din februarie, în cadrul operațiunilor NATO. Sosirea acestora a fost întâmpinată cu onoruri militare, vizita a fost punctată de inaugurarea unor lucrări de infrastructură, iar soldații au fost rugați să nu se arate, cu excepția unei mâini de oameni aleși, totul pentru a nu afecta buna imagine a ministrului.

Dar viața de zi cu zi a celor peste 700 de soldați francezi care se află în tabăra de la Cincu este, în realitate, mult mai puțin glorioasă decât este prezentată în discursurile oficiale – care repetă la nesfârșit angajamentul de nezdruncinat al Franței. Mâncarea este insuficientă, spațiile în care sunt încartiruiți sun insalubre, încălzirea este aleatorie…
Condițiile de trai sunt considerate nedemne de mulți dintre soldați, chiar dacă sunt obișnuiți cu operațiunile de peste mări. Ei se tem că iarna care vine le va înrăutăți și mai mult situația.

La rândul său, statul major francez afirmă că se preocupă permanent de condițiile de viață ale soldaților săi și subliniază ameliorările care au avut deja loc de la desfășurarea trupelor franceze în România. Acesta acuză armata română de disfuncționalități, după ce au pus tabăra de la Cincu la dispoziția francezilor. Desfășurarea neanunțată a unei forțe mari duce adesea la condiții de cazare precare, în faza inițială a desfășurării”, a răspuns statul major francez. În general, la început trupele deplasate se bazează pe capacitățile existente ale națiunii-gazdă și abia apoi, treptat, câștigă în autonomie, în vederea unei detașări pe termen lung, cu o infrastructură adecvată.

Au trecut opt luni de când Franța a preluat această tabără de antrenament a armatei române. Cu toate acestea, condițiile de trai sunt încă precare. Prima preocupare a fost hrana. Mesele, asigurate de aliații români, au fost reduse la minimum: supă și roșii la o cină, o omletă și o bucată de pâine din ziua precedentă la alta… Uneori nu includeau nici antreu, nici desert, în timp ce soldații erau înfometați din cauza exercițiilor fizice și a frigului. „Ne e foame”, s-au plâns doi soldați, în mesajele schimbate cu rudele și colegii, pe care publicația franceză a putut să le consulte.
Familiile sunt nevoite să suplimenteze hrana militarilor cu pachete trimise pe cheltuiala lor. Soldații sărbătoresc sosirea câtorva cârnați și a unor pungi de chipsuri. În ultimele zile, mesele lor au constat în „rații de luptă” colective (hrană destinată în principiu situațiilor de urgență). „În mod normal, este văzut ca un fel de pedeapsă, dar acum suntem cu toții fericiți”, a spus un soldat.

Mai mulți dintre militarii francezi au încercat să le ceară superiorilor lor să obțină mese mai consistente, dar fără succes. Întrebat în legătură cu această problemă, statul major al armatei nu a negat-o, dar a asigurat că „mesele se îmbunătățesc din punct de vedere calitativ și cantitativ prin adăugarea de suplimente alimentare, mai multe produse lactate și fructe”.
Bucătăria cantinei franceze se află într-o stare de igienă precară, iar o parte din apă și alimente sunt depozitate afară, din lipsă de spațiu – ambalaje, cutii și paleți acoperă podeaua de lângă cantină – după cum se poate vedea în alte fotografii. Întreruperile de curent îi obligă uneori pe soldați să mănânce la lumina telefoanelor mobile.

Mai mult decât atât, întreruperea curentului îi obligă uneori pe soldați să mănânce la lumina telefonului mobil.
Statul Major francez admite că au existat câteva probleme cu apa curentă și „unele disfuncționalități” în furnizarea de energie electrică, dar dă asigurări că „există deja planuri de renovare a sistemului electric”.

Aproximativ 450 de soldați francezi sunt găzduiți în containăre.
Urmele de noroi, mucegai și păr rămase în căzile de duș confirmă faptul că băile nu au fost igenizate.
Unele containăre nu mai sunt complet izolate și iau apă în timpul ploilor abundente. Mai mult decât atât, din cauza lipsei de paturi de tabără (cunoscute sub denumirea de „paturi picot”) care să fie instalate în interior, peste 200 de paturi au trebuit să fie comandate urgent de la o companie civilă.
Ceilalți soldați francezi, 250 de oameni, sunt găzduiți în corturi colective.
„Fiecare cort este dotat cu energie electrică și încălzire”, asigură personalul.
Dimpotrivă, mărturiile locuitorilor din Cincu spun că acestea nu sunt întotdeauna încălzite corespunzător.

Noroi, șoareci și câini vagabonzi
Aproximativ 250 de militari împart cinci toalete, iar din cele șaisprezece dușuri destinate soldaților care locuiesc în corturi, doar șase funcționează corespunzător. Mai mult decât atât, toți cei peste 700 de soldați francezi trebuie să împartă o mașină de spălat.
Totul se întâmplă într-o tabără care se află într-o „mlaștină”, unde sunt șoareci, ploșnițe și câini vagabonzi atrași de gunoi.
Întrebat despre aceste probleme ce țin de igienă, personalul consideră că numărul de dușuri și mașini de spălat este suficient și dă asigurări că restul problemelor se vor rezolva în curând.
„Mi-e foame, mi-e frig și sunt obosit”, a rezumat situația în care se află un soldat din misiunea Aigle către una dintre rudele sale într-un mesaj WhatsApp.
Mulți se tem de iarna care vine. În decembrie și ianuarie, temperaturile pot scădea până la -30°C în Cincu.
Lucrările care ar trebui să îmbunătățească condițiile de locuit din tabără (care trebuie să găzduiască o mie de bărbați și femei până la sfârșitul anului) sunt deja complicate de condițiile meteo, asigură un militar francez.
Mai mult, cele zece tancuri Leclerc trimise de Franța în România încă nu au sosit, iar cauzele acestei întârzieri nu sunt clare.

„N-am văzut niciodată o asemenea mizerie”
Militarii sunt cu siguranță obișnuiți – și instruiți – să evolueze în medii rudimentare, dar aceste condiții sunt în principiu rezervate câmpului de luptă și situațiilor de urgență, și nu vieții într-o bază militară aflată într-o țară europeană.
Printre cei care și-au exprimat furia se numără un soldat care a efectuat 15 operațiuni externe. El spune că „nu a văzut niciodată o asemenea mizerie.

Un alt ofițer este „dezgustat până la punctul de a nu mai vrea să meargă într-o misiune”.
„Nu este nimic glorios la armata franceză când o vezi la Cincu, cu picioarele în noroi, stomacul gol, cearcăne până la bărbie, încercând să sperie Rusia cu mijloace defecte și tancuri care se chinuie să traverseze”, a declarat un francez prezent la Cincu.

Doi deputați din Franța reclamă „condițiile nedemne” în care ar trăi soldații francezi de la Cincu
Deputații partidului de stânga „Franța Nesupusă” (LFI) Bastien Lachaud și Aurelien Saintoul susțin că soldații francezi dislocați în România trăiesc în „condiții nedemne” și „le este frig și au stomacul gol”, context în care vor lua la întrebări parlamentul de la Paris, transmite Le Figaro.
Ministerul român al Apărării Naționale susține că responsabilitățile privind camparea, hrănirea efectivelor și asigurarea serviciilor conexe în locația din Cincu „au fost asumate integral de partea franceză”, iar partea română a pus la dispoziție toate elementele solicitate până acum de contingentele aliate, inclusiv de cel francez.

Franța este națiunea-cadru pentru o misiune NATO în România și intenționează să desfășoare la noi o duzină de vehicule blindate și o duzină de tancuri Leclerc.
Misiunea a fost lansată pe 28 februarie, ca răspuns la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, și este menită să consolideze apărarea Flancului Estic al NATO pe termen lung.
„Ne confruntăm cu o problemă serioasă în ceea ce privește logistica și sprijinul”, susțin cei doi deputați, care vorbesc despre mese extrem de frugale, o încălzire aleatorie a corturilor, prezența ploșnițelor sau toalete în stare proastă, fapte „cu atât mai grave cu cât au trecut mai bine de opt luni de când soldații francezi sunt dislocați în România”.
„Fiind o misiune de descurajare și de apărare, și nu de luptă, nu poate fi invocată nicio scuză pentru rusticitate”, susțin Bastien Lachaud și Aurelien Saintoul.
„Dincolo de acest lucru, ce mesaj disuasiv este transmis Rusiei când soldaților noștri le este frig și au stomacul gol?”, se întreabă cei doi.
Deputații spun că vor aduce situația în atenția președintelui din Comisia parlamentară franceză de apărare, din care și ei fac parte.

MApN: Reponsabilitățile privind camparea și hrănirea, asumate de partea franceză
MApN a transmis un comunicat de presă și a explicat că responsabilitățile privind camparea, hrănirea efectivelor și serviciile conexe au fost asumate de partea franceză. Mai mult, potrivit MApN, partea română a pus la dispoziție toate elementele cerute de reprezentanții armatei franceze și ai celorlalte contingente aliate.
„Grupul Colectiv de Luptă – Collective Defence Battle Group (CDBG) este operaționalizat pe teritoriul României de Franța, ca națiune-cadru, și integrează, rotațional, efective ale Belgiei și Țărilor de Jos.
Grupul de Luptă al NATO din România a fost constituit începând cu luna mai, prin transformarea elementelor multinaționale aliate din cadrul Forței de Răspuns a NATO dislocate în țara noastră.
Forțele principale ale CDBG sunt dispuse în Centrul Național de Instruire Întrunită din Cincu,  într-o tabără de campare construită gradual de forțele CDBG începând cu luna mai.
Conform procedurilor aliate, responsabilitățile privind camparea, hrănirea efectivelor și asigurarea serviciilor conexe (alimentare cu apă, energie, gestionarea deșeurilor etc) în locația din Cincu, au fost asumate integral de partea franceză.
În calitate de națiune-gazdă, partea română a pus la dispoziție toate elementele solicitate până în prezent de reprezentanții armatei franceze și ai celorlalte contingente aliate și va acționa cu promptitudine și pe viitor pentru a oferi asistență și sprijin, conform solicitărilor, în conformitate cu cadrul legislativ național și cu angajamentele care vor fi asumate prin acordul tehnic ce urmează a fi încheiat între partea română și partea franceză”, se arată în comunicatul MApN.