Ortodocșii și catolicii îi serbează pe 21 mai pe Sfinții Împărați Constantin și Elena

Pe data de 21 mai, Biserica Ortodoxă îi cinstește pe Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa, Elena, datorită cărora creştinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise şi duminică a fost stabilită zi de odihna în Imperiul Roman.

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt sărbătoriţi pe 21 mai  atât de bisericile ortodoxe, cât şi de cele catolice la fel cum sunt serbaţi apostolii. 
Sunt primii împărați creștini și protectori ai creștinismului, care se sărbătoresc în ziua mutării la Domnul a Sfântului Împărat Constantin, pe 21 mai (anul 337). Ei sunt socotiți întocmai cu apostolii, deoarece s-au făcut remarcați prin mari fapte care au susținut activ creștinismul. Printre acestea avem Edictul de la Milan cu privire la legalizarea creștinismului, dat de Sfântul Constantin în anul 313. Tot împăratul Constantin a convocat la Niceea, în anul 325, primul Sinod Ecumenic, unde s-a combătut erezia lui Arie cu privire la Fiul lui Dumnezeu, și unde s-a elaborat prima parte a Simbolului de credință.
La rândul ei, mama împăratului Constantin, împărăteasa Elena, este cea care s-a ostenit pentru aflarea lemnului Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Totodată, ea a inițiat construirea unor biserici în locurile cele mai importante ale creștinismului, printre care biserica „Învierii” din Ierusalim, biserica „Nașterii Domnului” din Betleem și biserica „Tatăl nostru” de pe Muntele Măslinilor.
După cei 31 de ani de glorioasă domnie ai împăratului Constantin, istoria consemnează și alte merite importante, printre care întemeierea Imperiului Roman creștin de răsărit, devenit ulterior Bizanțul, și întemeierea capitalei acestuia, cetatea Constantinopol, actualul oraș Istanbul.
Sf. Împărați Constantin și Elena sunt și ocrotitorii spirituali ai municipiului Constanța. În secolul IV, vechea denumire greacă Tomis a fost schimbată în Constantiana, după numele surorii Împăratului Constantin. Prima sărbătorire a Zilei Constanței a fost în anul 2002, când s-a decis instituirea cu caracter permanent a Zilei Municipiului Constanța în data de 21 mai, de Sfinții Constantin și Elena, prin HCL 116 / 28.03.2002. 
Tradiţii, credinţe populare şi superstiții
- În ziua praznicului de Constantin și Elena, pentru voie bună și liniște în familie, este bine să aduci în casă cel puțin trei bujori îmbobociți.
- Din bătrâni se spune că cei care vor munci pământul în această zi vor avea parte de o invazie a păsărilor dăunătoare.
- Se spune că în această zi nu este bine să renunţi la o prietenie sau să iei decizia de a divorţa. Tradiția spune că, în caz contrar, toată viaţa vei avea o pierdere pe plan financiar sau sentimental.
- Totodată, nu este bine să dai păsărilor cerului pâine, pentru că risipeşti sporul casei, și nu trebuie să strici cuibul păsărilor care au pui, oricât de zgomotoase ar fi ele, deoarece se crede că în familie vor fi necazuri tot anul.
- Mulţi agricultori nu lucrează de Constantin şi Elena, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului; în unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei, deoarece, în popor, se vorbeşte că tot ce se seamănă după această zi se va usca;
- În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiția populară ne spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie). Oamenii trebuie să ţină sărbătoarea, pentru ca puii din gospodărie să nu fie mâncaţi de ulii.
- Ziua de 21 mai, este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi pe timpul păşunatului;
- Femeile, pentru a alunga duhurile rele şi necurate, tămâie şi stropesc cu aghiasmă pentru a se apăra de forţe malefice, ţăranii aprind un foc mare şi stau în jurul lui, prin acest foc obişnuiesc să treacă şi oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.
- Pentru sănătate și bunăstare, în ziua praznicului, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.
- Pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stana.
- Femeile obișnuiesc, pentru a alunga duhurile rele și necurate să tămâie și să stropească cu aghiasmă. 
- Pentru ca duhurile rele să nu fure sporul laptelui, în mediul rural se folosește și acum datina veche numită și „Sperietoarea vrăjitoarelor”. Toți membrii familiei se adună în mujlocul gospodăriei în jurul unui vas cu lapte și bat cu linguri noi de lemn în vasele în care se fierbe laptele de obicei, strigând tare să sperie vrăjitoarele care ar putea fura laptele.
Aproximativ 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica astăzi, cele mai multe fiind femei cu numele Elena, Ileana, Lenuţa, Constanţa, Constantina, Leana şi Nuţi. Majoritatea bărbaţilor se numesc Constantin, în timp ce alţii poartă numele Costel, Costică, Costin, Costinel, Costi şi Costeluş.