Plan al UE de două miliarde de euro pentru obuze destinate Ucrainei

Miniştrii apărării din statele membre ale UE au discutat miercuri la Stockholm un plan de achiziţii şi livrări de obuze destinate Ucrainei care ar putea ajunge la suma de două miliarde de euro, dar Ucraina avertizează că tot este insuficient pentru a putea rezista agresiunii Rusiei şi a lansa contraofensive, consemnează agenţiile AFP şi DPA.

Conform planului avansat de şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, statele UE ar urma să contribuie cu un miliard de euro la fondul denumit "Facilitatea europeană pentru pace" (FEP) pentru rambursarea acelora dintre ele care pot pune urgent la dispoziţia Ucrainei obuze din propriile lor stocuri, în special obuze de calibrul 155 mm.
O contribuţie ulterioară a statelor membre de încă un miliard de euro ar urma să fie folosită pentru achiziţii comune de obuze tot de calibrul 155 şi destinate de asemenea Ucrainei, adică aproximativ 250.000 de obuze, dar care urmează să fie fabricate de industria de apărare europeană şi/sau să fie cumpărate din state terţe.
O asemenea contribuţie financiară de două miliarde de euro se adaugă ajutorului militar de circa 3,6 miliarde de euro pe care statele UE l-au oferit Ucrainei prin contribuţiile la fondul FEP de când Rusia a declanşat războiul contra acesteia în urmă cu un an. Ajutorul militar total al statelor UE pentru Ucraina însumează până în prezent circa 12 miliarde de euro.

Dar ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, prezent la reuniunea de la Stockholm, şi-a manifestat nemulţumirea faţă de planul european, considerându-l în continuare insuficient. El a subliniat că Ucraina are nevoie de măcar un milion de obuze de calibrul 155 mm, al căror cost ar fi de circa 4 miliarde de euro, aşadar cel puţin dublu faţă de planul discutat.

Armata ucraineană are nevoie lunar de 90.000-100.000 de obuze pentru "a descuraja inamicul" şi a putea lansa contraofensive împotriva trupelor ruse, a indicat ministrul ucrainean.
"Suntem în vremuri de război şi trebuie să avem, îmi pare rău s-o spun, o mentalitate de război", a declarat Josep Borrell la Stockholm la o conferinţă de presă unde şi-a prezentat planul asupra căruia sunt aşteptaţi să decidă miniştrii europeni de externe la reuniunea lor din 20 martie.

La fel precum comisarul european pentru piaţa internă, francezul Thierry Breton, care mers până la a spune că economia UE ar trebui acum să funcţioneze oarecum conform conceptului de "economie de război", Borrell a insistat că este imperativ ca industria militară europeană să-şi suplimenteze cadenţa producţiei şi capacităţile de producţie, având în vedere războiul de înaltă intensitate din Ucraina care implică un consum masiv de muniţii cu mult peste capacităţile de producţie ale aliaţilor occidentali ai acesteia.

Totuşi, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, nu împărtăşeşte ideea comisarului Breton despre "economia de război". "Acesta ar fi un semnal mortal", ce ar presupune "să subordonăm totul producţiei de arme şi muniţii", a avertizat ministrul german. "Noi, UE şi Germania, nu suntem în război", a amintit Pistorius.

Obiectivul întâlnirii din capitala Suediei este să se avanseze către decizii concrete care să fie luate la reuniunea miniştrilor europeni de externe din 20 martie, în timp ce armata ucraineană este ameninţată cu încercuirea în oraşul Bahmut asediat de trupele ruse, punctul cel mai fierbinte al frontului.
"Nu putem exclude ca în cele din urmă Bahmut să cadă în zilele următoare", a declarat la Stockholm secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. O eventuală cădere a acestui oraş în mâinile trupelor ruse le-ar deschide acestora "cale liberă" în estul Ucrainei, a avertizat anterior preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Stoltenberg a atras atenţia că războiul din Ucraina "a devenit un război de uzură, care este o bătălie logistică", iar diferenţa actuală între cantitatea de muniţii folosită de armata ucraineană şi producţia statelor NATO care oferă muniţii Ucrainei "nu este sustenabilă, aşadar trebuie mărită cadenţa producţiei.