România, codașă la utilizarea internetului

România se situează pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI) pentru 2020, publicat joi de Comisia Europeană, indice care monitorizează performanţele digitale globale din Europa şi urmăreşte progresele înregistrate de ţările UE în ceea ce priveşte competitivitatea digitală, informează Executivul comunitar.

Indicele economiei și societății digitale (DESI) monitorizează performanțele digitale globale din Europa și și urmărește progresul statelor europene cu privire la competitivitatea digitală.
Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, anul acesta s-au înregistrat progrese la nivelul statelor membre în toate domeniilor măsurate: conectivitate, competenţele digitale, utilizarea internetului de persoane particulare, integrarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi şi serviciile publice, mai ales în contextul în care pandemia de coronavirus a arătat cât de vitală a devenit tehnologia digitală, prin posibilitatea de a munci de acasă, de a monitoriza răspândirea virusului sau de a avansa cercetările privind identificarea unor tratamente și vaccinuri.
Aceste progrese sunt cu atât mai relevante în contextul pandemiei de COVID-19, care a demonstrat rolul esențial pe care îl au în prezent tehnologiile digitale, care ne permit să lucrăm în continuare, monitorizează răspândirea virusului sau accelerează cercetarea pentru dezvoltarea de tratamente și vaccinuri. Mai mult, indicatorii DESI relevanți pentru redresare arată că statele membre ale UE ar trebui să își intensifice eforturile pentru a îmbunătăți acoperirea rețelelor de foarte mare capacitate, pentru a aloca spectru 5G astfel încât să se permită lansarea comercială a serviciilor 5G, pentru a îmbunătăți competențele digitale ale cetățenilor și pentru a aprofunda procesul de digitalizare a întreprinderilor și a sectorului public.
„Criza declanșată de COVID-19 a demonstrat cât de important este pentru cetățeni și întreprinderi să fie conectați și să interacționeze online. Vom continua să colaborăm cu statele membre pentru a identifica domeniile în care sunt necesare mai multe investiții, astfel încât toți europenii să poată beneficia de serviciile și inovațiile digitale”, a declarat vicepreședinta executivă Margrethe Vestager.
La rândul său, comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, a menționat că ”întreprinderile utilizează acum, mai mult ca niciodată, soluții digitale. Trebuie să ne asigurăm că acest lucru este valabil și pentru întreprinderile mici și mijlocii și că cele mai avansate tehnologii digitale sunt disponibile și utilizate pe scară largă în toate sectoarele economiei.”
Finlanda, Suedia, Danemarca și Țările de Jos sunt liderii la nivelul UE în ceea ce privește performanța globală în domeniul digital. Aceste țări sunt urmate de Malta, Irlanda și Estonia. Indicele internațional al economiei și societății digitale (I-DESI) arată că țările din UE care au cele mai bune performanțe digitale sunt lideri și pe plan mondial. Cele mai mari economii din UE nu sunt și primele pe plan digital, ceea ce arată că ritmul procesului de transformare digitală trebuie accelerat pentru ca UE să poată realiza cu succes cele două transformări – cea digitală și cea verde. În ultimii 5 ani, Irlanda a înregistrat cele mai importante progrese, urmată de Țările de Jos, Malta și Spania. Performanțele acestor țări se situează cu mult peste media UE, conform evaluărilor bazate pe punctajul DESI.
România se situează pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru 2020.

Întrucât pandemia a avut un impact semnificativ asupra fiecăreia dintre cele cinci dimensiuni urmărite de indicele DESI, constatările din 2020 ar trebui interpretate ținând cont de cu numeroasele măsuri luate de Comisie și de statele membre pentru a gestiona criza și a sprijini redresarea. Statele membre au luat măsuri pentru a reduce la minimum contagiunea și a susține sistemele de sănătate, de exemplu, prin introducerea de aplicații și platforme pentru facilitarea telemedicinei și coordonarea resurselor medicale. Comisia a luat, de asemenea, o serie de măsuri, printre care emiterea unei Recomandări privind un set comun de instrumente la nivelul Uniunii pentru utilizarea tehnologiei și a datelor în scopul de a combate criza provocată de pandemia de COVID-19 și de a ieși din această criză, în special cu privire la aplicațiile mobile și utilizarea datelor anonimizate în cadrul aplicațiilor de depistare a contactelor. La cererea Comisiei, Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) a început să monitorizeze traficul pe internet pentru a evita congestionarea.
Principalele constatări în cele 5 domenii digitale
Indicele economiei și societății digitale urmărește progresele înregistrate în statele membre în 5 domenii de politică principale, și anume conectivitatea, competențele digitale, utilizarea internetului de către persoane fizice, integrarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi și serviciile publice digitale.
Conectivitatea s-a îmbunătățit, dar încă mai sunt multe de făcut pentru a răspunde nevoilor aflate în creștere rapidă. Statele membre lucrează la transpunerea în legislația națională a noilor norme ale UE adoptate în 2018, în vederea promovării investițiilor în rețelele de foarte mare capacitate, atât fixe, cât și mobile. 
În 2019, 78 % din gospodării aveau un abonament la internet fix în bandă largă, în creștere față de 70 % acum 5 ani, și aproape întreaga populație europeană beneficiază de acoperirea rețelelor 4G. Cu toate acestea, doar 17 state membre au alocat deja un spectru în benzile „pionier” 5G, cu 5 mai multe decât anul trecut. Finlanda, Germania, Ungaria și Italia sunt cele mai avansate în ceea ce privește pregătirea pentru 5G. 44 % din locuințele din UE au la dispoziție rețele de bandă largă de foarte mare capacitate fixe.
România se situează pe locul 11 în ceea ce privește conectivitatea, cu un punctaj de 56,2, mai mare decât media UE, care este 50,1. În 2019, România și-a îmbunătățit rezultatele în ceea ce privește acoperirea, dar a stagnat în ceea ce privește utilizarea.

Sunt necesare progrese suplimentare în ceea ce privește competențele digitale, cu atât mai mult cu cât criza declanșată de COVID-19 a demonstrat că aceste competențe sunt esențiale pentru ca cetățenii să poată avea acces la informații și servicii. O mare parte a populației UE, mai precis 42 %, încă nu are nici măcar competențe digitale de bază. În 2018, aproximativ 9,1 milioane de persoane lucrau ca specialiști în TIC în întreaga UE, cu 1,6 milioane mai mult decât cu 4 ani în urmă. 64 % din întreprinderile mari și 56 % din IMM-urile care au recrutat specialiști în domeniul TIC în 2018 au raportat că au găsit foarte greu persoane care să ocupe posturile vacante de specialist în TIC.
La acest capitol, România se situează pe locul 27 din 28 în ceea ce privește capitalul uman, stagnând în această privință comparativ cu anul precedent. Nivelurile competențelor digitale cel puțin elementare și al competențelor cel puțin elementare în materie de software situează România pe locul 27 în rândul statelor membre ale UE.

Cu toate că pandemia a cauzat o creștere bruscă a utilizării internetului, această tendință era deja prezentă înainte de criză, 85 % din populație utilizând internetul cel puțin o dată pe săptămână (în creștere față de 75 % în 2014). Utilizarea apelurilor video a crescut cel mai mult, de la 49 % din utilizatorii de internet în 2018, la 60 % în 2019. Serviciile bancare și cumpărăturile prin internet sunt, de asemenea, mai populare decât în trecut, fiind folosite de 66 % și, respectiv, 71 % din utilizatorii de internet.
România înregistrează în continuare cel mai scăzut nivel de utilizare a serviciilor de internet dintre statele membre ale UE, ceea ce corespunde cu cel mai scăzut nivel de competențe digitale elementare în toată țara.

Întreprinderile devin tot mai digitalizate, în special întreprinderile mari. 38,5 % din întreprinderile mari se bazează deja pe servicii de cloud avansate, iar 32,7 % au raportat că utilizează analiza volumelor mari de date. Cu toate acestea, marea majoritate a IMM-urilor nu utilizează încă aceste tehnologii digitale; doar 17 % dintre IMM-uri utilizează servicii de cloud și doar 12 % recurg la analiza volumelor mari de date. În ceea ce privește comerțul electronic, în 2019 doar 17,5 % din IMM-uri au vândut online produse sau servicii, în urma unei foarte ușoare creșteri de 1,4 puncte procentuale, în comparație cu 2016. În schimb, 39 % din întreprinderile mari au realizat vânzări online în 2019.

România se situează pe locul 27 între țările UE în ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale de către întreprinderi, cu mult sub media UE. În comparație cu ultimii doi ani, locul ocupat de România a rămas stabil în acest domeniu. Nu s-a constatat aproape nicio modificare la niciunul dintre indicatori.

Pentru a stimula comerțul electronic, UE a convenit asupra unei serii de măsuri, de la eliminarea barierelor transfrontaliere nejustificate și facilitarea livrărilor transfrontaliere mai ieftine de colete, până la asigurarea protecției drepturilor consumatorilor online și promovarea accesului transfrontalier la conținutul online. Începând din luna decembrie 2018, consumatorii și întreprinderile au dreptul să găsească cele mai bune oferte online în întreaga UE fără a fi discriminați în funcție de cetățenie sau de reședință.
În sfârșit, se conturează o tendință de creștere a utilizării serviciilor publice digitale în domeniul e-guvernării și al e-sănătății, creștere care permite sporirea eficienței și realizarea de economii de către guverne și întreprinderi, îmbunătățirea transparenței și asigurarea unui grad mai înalt de participare a cetățenilor la viața politică. 67 % din utilizatorii de internet care au trimis formulare administrației lor publice în 2019 utilizează acum canalele online (față de 57 % în 2014), ceea ce demonstrează avantajul serviciilor bazate pe TIC față de cele bazate pe hârtie. Cele mai bune performanțe în acest domeniu sunt înregistrate de Estonia, Spania, Danemarca, Finlanda și Letonia.
În ceea ce privește serviciile publice digitale, în ultimii trei ani, România s-a clasat pe ultimul loc în rândul statelor membre ale UE. (Sursa graficelor: Calea Europeană)